De multe ori, atunci când ne aflăm în fața unei situații dificile, greu de depășit, sau când pur și simplu ne-am săturat, ne îndreptăm privirea către persoanele pe care le admirăm cel mai mult în viața asta,persoanele care ne inspiră și căutăm să ne rezolvăm problemele în modul în care ar face-o ele.
Mama mea e, de departe, persoana pe care o admir cel mai mult în viața asta. Nu doar pentru că o iubesc enorm, ci pentru că ea chiar e o eroină.
Ea e persoana aia pe care viața o încearcă în toate felurile și din toate direcțiile, și tot reușește să-și păstreze zâmbetul ăla cald și inofensiv care-ți topește inima, și la o primă vedere ai zice că duce o viață liniștită și echilibrată și că mereu a fost așa. Se spune că persoanele cele mai puternice sunt acelea în interiorul cărora se dau bătălii de care nimeni nu are habar. Ei bine, mama mea e acea persoană. E omul ăla la care toată lumea se duce și se plânge, toată lumea își varsă of-urile și necazurile în fața ei, și ea , doar ea și le cunoaște pe ale ei.O găsești mai mereu între ciocan și nicovală dar nu o vezi să-și piardă cumpătul sau să se descarce în fața cui nu trebuie. În capul ei se sparg toate oalele, of Doamne, de câte ori... și cu același pozitivism și cu aceeași încredere merge înainte.. sau când nu se mai poate, o ia de la capăt. Ea e persoana aia în care găsești liniște și pace. Nu știu cum reușește.
Și pe cuvânt, mi se rupe câte o bucată din suflet de fiecare dată când mă gândesc la câte poate să îndure fără să izbucnească.Înzestrată cu răbdare, le acoperă pe toate cu un zâmbet cald și cu o privire senină, pentru că știe că cineva acolo sus, mai devreme sau mai târziu, le va rezolva pe toate. Fără nici un pic de ipocrizie. Aș vrea atât de mult să pot să o ajut în vreun fel, dacă aș putea aș muta și munții. Dar știu că așa cum a făcut-o și până acum, o să-și găsească gramul ăla de putere să treacă peste toate.
Și mai presus de toate, când eu nu mai pot, când eu m-am săturat, când eu plâng și mă doare, cu toate că pe ea o doare de zeci de ori mai tare, mă ia de mână și-mi vorbește din suflet. Nici un medicament din lume, nici cel mai puternic sedativ nu m-ar linști așa cum o face ea. Ea e eroina mea.
sâmbătă, 25 mai 2013
Abonați-vă la:
Postări (Atom)