Exista anumite întâmplări și anumiți oameni în viața fiecăruia, care schimbă total mersul lucrurilor, au un impact, lărgesc orizonturi.
Aveam impresia că n-am să mai simt niciodată fluturi în stomac sau că nu mai există în lumea asta persoane care să mă suprindă plăcut sau să mă facă să zâmbesc o noapte întreagă. Pentru că eu sunt pesimistă și pentru că deși am întâlnit multe tipologii de oameni începusem să-mi pierd interesul în a inteacționa cu ei. Preferam să mă introvertesc.
Doamne ferește să am și eu parte de un crush normal, așa cum o fac oamenii normali. Eu dacă nu-s ieșită dim comun atunci când vine vorba de chestiile astea, atunci nu-s nimic.
Am participat weekendul ăsta la un congres internațional organizat de universitatea noastră în fiecare an.Pe lângă multă muncă, ore de nesomn și de petreceri, de organizarea timpului și task-urilor și de îndeplinirea lor ș.a.m.d , am găsit și-o parte bună. Am întâlnit oameni noi. Unul dintre oamenii ăia de care ziceam mai sus l-am întâlnit aseară, în ultima seară. Culmea, nu era de naționalitate român ci portughez și nu era deloc pe gustul meu și nu avea nimic deosebit decât un zâmbet. Cu el am vorbit toată noaptea și am fost șocată de câte lucruri avem în comun și de cât de bine mă pot înțelege cu un om de a cărui existență nici nu știam până cu o oră în urmă. Chiar m-a făcut să zâmbesc și să vreau să zâmbesc mai mult.Am schimbat impresii și păreri. Indirect, m-a făcut să înțeleg că fiecare om are ceva special al lui și că acel lucru e vizibil numai pentru oamenii care vor, care sunt dispuși să vadă. Am descoperit că uneori oamenii te pot convinge că viața e frumoasă prin niște simple cuvinte.
Chiar m-am simțit atrasă de omul ăsta chiar dacă nu am făcut altceva decât să vorbim . Știu că atracția era reciprocă și asta mi-a dat așa, un sentiment de bine. Cum nici un lucru frumos nu durează prea mult, a trebuit să plec de la respectiva petrecere. Deși a insistat să rămân. Deși știam amândoi că n-o să ne mai vedem fiindcă congresul era pe sfârșite. ”I won t see you again. You know it s f***ing true.Take care of yourself” astea au fost ultimele cuvinte care nu știu de ce mi-au rămas întipărite în minte. Și într-adevăr, nu ne-am mai văzut. Am plecat acasă întrebându-mă ce s-ar fi întâmplat dacă aș mai fi rămas.Dar poate ăsta e farmecul fling-urilor astea de o noapte, misterul cu care rămâi după. Că de multe ori îți dorești să nu fi știut ce s-ar fi întâmplat dacă. Unele povești sunt mai frumoase dacă rămân neterminate.
Ideea e că întâmplarea de aseară mi-a cimentat și mai adânc ideea că într-adevăr există oameni pentru oameni.Că deși ai o listă interminabilă cu ce ți-ai dori să aibă un potențial iubit , toate lucrurile de pe lista aia pot fi date dracului în momentul în care există compatibilitate și cel puțin acel ceva care să te facă să vrei să rămâi. Nimic altceva nu-i important.Sunt convinsă că undeva există unul și pentru mine, doar trebuie să fiu acolo la momentul potrivit.Așa cum am fost aseară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu