miercuri, 27 aprilie 2011

Incotro ? [Unbreak my heart ]

Doar daca stau si ma gandesc la ultimele doua zile, ma coplesesc. Le pot eticheta ca fiind cele mai frumoase zile din ultimul timp, fiindca mi`ai dat prilejul sa urlu de fericire . Te`am intrebat  "Mai simti ceva pentru mine?" Si`ai tacut un moment. Apoi am simtit cum imi apuci mana in palma ta, si o pui in dreptul inimii tale. Iti batea puternic, ritmat, alert. A fost ca si cum o tineam in maini. Te`ai uitat la mine cu o privire cutremurator de sincera, spunandu`mi : " Trage singura concluziile ." A fost intens, intens, intens ! Si ca de obicei m`ai lasat cu dorinta de mai mult.M`am bucurat mult sa vad ca esti tot acelasi om, ca nu te`ai schimbat fata de mine mai presus de toate magariile pe care le`ai facut si pe care le`am facut eu si pe care ni le`am facut unul altuia. Esti tot acelasi, ala care stie sa ma stranga in brate si sa`mi spuna ca sunt " cea mai smiorcaita si mai plangacioasa si mai bleaga micuta din lume", dar micuta ta. Esti tot acelasi, "prapaditul meu" indiferent de zile,nopti,saptamani,luni...M`am bucurat pentru faptul ca ai fost acolo,cu mine.
  A doua zi am stat iar sa ma intreb daca a fost un vis, si puteam sa jur ca se va intampla ca de obicei, in sensul ca n`au sa se repete nici una din acele momente care mi`au taiat respiratia. Si s`au repetat. Si amandoi eram perfect lucizi, si am simtit in acele momente ca ma iubesti... Astazi constat cu un gust amar ca lucrurile au reintrat pe fagasul normal. Azi stiu ce se intampla cu tine, stiu ca ti`e frica,stiu ca eziti. Stiu ca mai am o sansa.Nu pot lasa lucrurile asa, nu pot. Ti`am pus in palma toate sperantele mele, toate durerile din ultimul timp, toate noptile in care aveam nevoie de tine, totul. Ai sa strangi pumnul? Presupun ca asta ma va distruge complet, eram in perfecta stare de functionare si tu ai reusit in doar 2 zile sa ma intorci cu 360 de grade inapoi. Cum reusesti ? Imi e atat de frica ca o sa ma privesc iar scapandu`te printre degete si NU mai vreau asta ! Imi e atat de frica ca o sa lupt iar ca proasta fara sa reusesc sa`ti inabusesc frica, e oare cu putinta sa fac asta,cand de fapt si mie mi`e frica ? Te`am avertizat ca vreau mai mult, ca nu ma mai pot multumi cu firimituri. Scuza`ma, dragule, dar sunt pe cale sa profit de sentimentele tale pana o sa obtin ceva, pana le epuizez, pana le fac sa se consume toate, pentru mine.. Stiu ca iti pot zambi in asa fel incat sa iti ating sufletul. Stiu sa`mi folosesc privirea aia care mai demult te topea, si  nu ma tem sa apelez la acel "ahaa" care te facea sa iti pierzi capul.. Stiu cum functionezi, si mai stiu si cum functionam impreuna.    Si totusi, incotro ne indreptam?


...To be continued

sâmbătă, 23 aprilie 2011

Sarbatori fericite !

Pentru ca intotdeauna cu prilejul sarbatorilor pascale, divinitatea a reusit sa strecoare cate putina liniste in sufletul fiecaruia.. nu`i asa ? Doresc tuturor, in momentul de fata chiar si persoanelor care imi sunt antipatice si pe care nu le am deloc la suflet, sa aiba parte de sarbatori cat mai linistite si mai senine ! Fie ca in astfel de momente sa ne simtim cu totii macar cu putin mai buni.Hristos a inviat !

vineri, 22 aprilie 2011

Truly. Madly. Deeply.


Pentru ca uneori indiferent de cat de repede trece timpul sau de cat de multe se intampla in jurul meu,constat ca TU inca esti acolo.E absurd,e inexplicabil, e chinuitor !

Inghit in sec si incerc in zadar sa imi inabusesc fiecare lacrima. Imi strabati fiecare neuron si fiecare tesut. Se intampla aici, acum, ca mi`e dor de tine. Azi, din nou, intens ! Ma cuprinde un dor enervant cu amandoua mainile si se incapataneaza sa nu`mi dea drumul. Sunt nervoasa si irascibila si probabil, daca te`as avea in fata acum, nu as face altceva decat sa ma cuibaresc in bratele tale. Acolo unde tot timpul m`am simtit "acasa". As fi incapabila sa iti adresez vreun cuvant sau vreun repros. As vrea, doar pentru un moment, sa mai contam doar noi doi. ENCORE UNE FOIS ! In momentele astea nici nu stiu ce ma doare mai tare, faptul ca sunt singura in situatia asta sau faptul ca simt ca urmeaza sa ma inlocuiesti ?! E dreptul tau, dragul meu, sa faci asta. Dar e insuportabil pentru mine ..  Nu as inghiti situatia asta si nu as putea accepta ideea ca apartii altcuiva atat timp cat eu simt ca iti apartin tie. Si acum imi trec prin minte momentele in care eu ti`am facut acelasi lucru tie si crede`ma, doare inzecit :) ..Probabil undeva intr`un colt de suflet imi doresc ca cineva sa te faca fericit, exact asa cum m`ai facut tu pe mine la un moment dat, pentru ca meriti, si nu pot decat sa sper ca persoana aia va fi una mai buna pentru tine decat am fost eu, dar sa nu insemne mai mult decat am insemnat eu, sa nu  stearga permanent urmele care le`am imprimat eu in sufletul tau .. Mi`e dor de tine, de noi, mi`e dor sa ma suni la 5 dimineata ca sa invat, si mi`e dor sa imi reprosezi ca interpretez lucrurile doar cum vreau eu. Spune`mi,cine altcineva mai face asta ? Mi`e dor sa te am doar pentru mine ..
                    As putea sa`mi fumez toti nervii, sa`mi beau toate amintirile si sa`mi inec toate dorurile in zeci de pahare de vodka. As face`o, daca as stii ca functioneaza. As vrea doar sa pot inchide ochii si sa ma trezesc din starea asta ca dintr`un vis urat !

* Dragostea e ca o intersectie cu sens giratoriu. Te invarti in jurul aceleiasi inimi pana ramai fara lacrimi .

marți, 19 aprilie 2011

Optimism .

* vocea mea interioara spune cam asa :

Cu ceva timp in urma, traiai cu impresia ca intreg universul e o conspiratie impotriva ta. Atunci cand un lucru iti mergea bine, nu erai capabila sa te bucuri de el, deoarece fericirea ta era umbrita de grija ca acel lucru poate disparea in orice moment. Cand ceva mergea rau, erai teribil de convinsa ca lucrurile n`o sa se schimbe prea curand, ca esti proiectata sa fii o fiinta ghinionista si pesimista si incapabila sa aiba parte de lucrurile alea la care toate fetele viseaza la un moment dat. Nu`ti placea nici macar ceea ce vedeai in oglinda.Iti repetai mereu ca esti draguta dar in secunda urmatoare izbucneai in ras.Daca cineva iti facea un compliment automat o luai in nume de rau si aveai impresia ca isi bate joc de tine. Cu toate astea, cautai oarecum cu ochii inchisi sa iesi din situatia asta si te preocupau chestiile gen " doreste`ti si se va implini" , te straduiai sa afli cum si cat trebuie sa iti doresti ca dorinta ta sa devina realitate, si pe vremea aia chiar credeai ca e posibil daca te gandesti necontenit la lucrul dorit, daca nu trece o secunda fara sa ti`l imaginezi in viata ta, in mainile tale. Cata energie risipita in zadar ! Chiar ai ajuns sa obosesti la un moment dat. E de la sine de inteles ca nu s`a intamplat nimic bun.
                    Si toata agitatia asta, ca sa ti se aprinda beculetul intr`un final.Cateodata e nevoie sa te tot invarti si sa o iei pe o gramada de drumuri gresite inainte sa ajungi la destinatie. Ei bine, la tine a fost realmente un labirint .Azi, stii ca daca iti doresti un lucru cu adevarat nu trebuie sa tot alergi ca la maraton dupa el, nici sa astepti sa`ti pice din cer, logic fiind ca atunci cand iti doresti ceva trebuie sa il vizualizezi si sa depui putin efort pentru a`l obtine si toate chestiile alea care te invata cartile si documentarele pe tema asta, dar e necesar si sa lasi lucrurile sa curga de la sine.Daca n`ai primit lucrul respectiv, ei bine.. poate nu l`ai meritat. Sau poate ai si uitat ca ti l`ai dorit.In caz contrar, vei fi fericita.Acum ti se intampla des sa ti se reproseze ca esti prea "modesta" ..si cauti sa nu exagerezi cu asta, insa poti garanta ca nu exista sentiment mai placut decat sa te simti bine in pielea ta, sa iti impaci mintea cu sufletul si sa iti lasi gura sa zambeasca asa cum vrea ea.
                   E firesc ca atunci cand treci printr`o despartire sa fii predispusa la depresii si degradarea increderii de sine, lipsa persoanei iubite poate genera o durere greu de suportat. Durerea asta ne intuneca deseori mintea ,ne face atat de confuzi incat nu mai suntem capabili sa distingem ce e prioritar pentru noi si ce e destructiv. Dar atata timp cat tu, femeie cu picioarele pe pamant,te opresti in loc si incerci sa cauti in toate lucrurile partea buna, atata timp cat inlocuiesti piesele triste din playlist cu piese vesele,senine, atata timp cat iti indrepti atentia spre cum poti fii si mai buna decat esti si atata timp cat poti sa iti controlezi pornirile urate ca si cum ar fi inexistente, esti pe drumul cel bun. Inseamna ca soarele e pe cale sa rasara, inseamna ca ai realizat ca nu trebuie sa iti fie frica sa fii single, asta poate insemna totodata faptul ca te pregatesti pentru o alta relatie,mult mai buna decat cea anterioara. Atata timp cat esti sigura cine esti si ce vrei nimic nu poate merge rau.Si daca merge, te vei ocupa si de asta. Viata asta e ca o oglinda, stii? Daca o iubesti, cu siguranta si ea te va iubi pe tine. Daca ii zambesti, iti va zambi inapoi. Daca crezi in ea si in puterea ei, si ea va face la fel. Cred ca daca am putea privi macar pentru o clipa viata asta din afara scenei, de undeva din sala, ar parea o comedie si nu o drama. Totul sta in  felul in care iti impui sa gandesti. :)
  
( Din categoria "Invataturile contorsionatei ..eu")



                   

duminică, 17 aprilie 2011

Confessions of a shopaholic .

Noi, femeile, adoram cumparaturile. S`au transformat intr`un ritual, nu`i asa? E dincolo de necesitatile umane, de multe ori le folosim ca scuza sau ca terapie sau ca mai stiu eu ce. Ideea e ca.. iubim lucrurile materiale si alergam ca nebunele prin mall`uri si boutiqe-uri in cautare de o tinuta perfecta care sa oglindeasca faptul ca suntem puternice, invincibile, de neuitat. Dar omitem un lucru destul de important, cum ar fi faptul ca uneori e nevoie de mai mult decat o rochita sexy si un ruj rosu pentru a forta destinul..Si de obicei si de mai multe carti de credit. Nu ti se intampla des sa suferi si sa simti ca singurul lucru care te`ar scoate la liman e o terapie prin shopping, care sa iti reinnoiasca garderoba si totodata personalitatea ? Vrei sa iti schimbi infatisarea si stilul- asta e drumul pe care trebuie sa il parcurgi ca sa iti demostrezi tie si lumii ca esti puternica si frumoasa si ca meriti tot ce ai si ce nu ai inca.  Iti cheltui pana si ultimul banut si esti extaziata pana la ultima suvita.. pana ajungi acasa si te apuci de plans printre muntii de haine si pantofi si accesorii,pentru ca esti singura, nu`i asa ? Hai sa`ti spun eu cum e, ca mi`am dat seama de curand de asta. In zadar te zbati sa te transformi la exterior daca nu esti capabila sa faci o schimbare majora acolo..da,acolo, in suflet. Ca sa te poti bucura de toate lucrurile astea care chiar stiu sa faca o femeie sa se simta bine trebuie sa te stii bucura in primul rand de tine. Nu uita asta, prostuto, bine? Nu hainele te fac pe tine frumoasa,ci tu pe ele.

                               

duminică, 10 aprilie 2011

Despre cum "moving on" poate fi uneori un drum mult prea lung.

Cum spunea Elizabeth Kubler-Ross .. "we all move through five distinct stages of grief. We go into denial because the loss is so unthinkable we can't imagine it's true. We become angry with everyone, angry with survivors, angry with ourselves. Then we bargain. We beg. We plead. We offer everything we have, we offer our souls in exchange for just one more day. When the bargaining has failed and the anger is too hard to maintain, we fall into depression, despair, until finally we have to accept that we've done everything we can. We let go. We let go and move into acceptance. "
          Oamenii sunt fiinte programate sa uite.Uita lucruri,clipe,vorbe,soapte,atingeri,uita de alti oameni,atunci cand vor sa o faca. Resemnarea asta, ultima etapa a tristetii -zic eu- e de fapt cea care ne ia cel mai mult timp.Ne dorim sa uitam momentan, vrem sa ocolim orice gand si orice subiect care implica persoana pierduta,evitam contactul cu ea si ne cautam permanent orice alte activitati care sa ne preocupe mintea si..sufletul. Si este foarte adevarat ca "ochii care nu se vad se uita",dar nu se uita complet. Poti trai un ragaz de vreme cu impresia ca ai uitat, dar in momentul in care o sa te ciocnesti de persoana respectiva ti se vor activa inevitabil in suflet toate ranile, in minte toate amintirile, in corp toate vibratiile.Indiferent de cat timp a trecut sau de cat de multe se intampla in jurul tau,in acel moment vei simti ca ai mers 10000 de pasi inapoi si acum stai pe loc, ca toata lumea vine,pleaca, are un rost,numai tu stai. Tu,acolo, pentru persoana respectiva. Inima ta bate la unison cu agitatia lumii din jurul tau,dar tu simti ca incetinesti. Te simti incapabil sa scoti vreun sunet sau sa legi doua cuvinte. E ca o durere cu care ajungi sa te obisnuiesti intr`un final. Nu vrei sa te intorci, nu vrei sa treci mai departe, ai vrea doar sa poti sta acolo, asa, confuza. Te poti simti rascolita sau te poti invinui ca nu esti suficient de puternica.Nu esti tu de vina, sentimentele nu pot fi controlate,doar pornirile pot . Nu te poti invinui pentru ceea ce simti, probabil nu a trecut destul timp,de fapt stii cum e ? Fiecare suflet isi aloca timpul necesar lui pentru a "evacua" pe cineva in afara lui si a`l transfera in camera numita "amintire". Poate trece mult timp,poate, pana cand sufletul tau nu va mai tresari in prezenta lui, pana cand ii va recunoaste noul statut in viata ta.Ideea e ca atunci cand o luam pe un anumit drum dam peste o sumedenie de obstacole, piedici, tendinta de a recidiva. Trebuie sa iti continui drumul, chiar daca ti`ai dori sa stai si sa astepti sa vezi ce se intampla. Intr`un final indepartat, va fi bine.
           
*Nu credeam ca imi va lua atata timp sa ma vindec de tine . :)

sâmbătă, 2 aprilie 2011

Goodbye . (Why does it take a minute to say hello and forever to say goodbye?)

E sambata seara . O seara cum nu se poate mai linistita, nici prea cald,nici prea frig.Imi reflecta starea . Stau in gara,eu cu sufletul meu. Asteptam un tren al carui destinatie va fi oricare alta decat tu. Tin in mana patru poze cu noi, cele mai  pline de viata,cele care ne’au oglindit cel mai bine relatia. Am trait cateva zile cu impresia ca oricum , intr’un anume fel tot vom ajunge de unde am plecat si impresia asta ma linistea,dar totusi nu prea,constienta fiind ca orice lucru frumos trebuie sa se termine odata si odata. Si cu cat se termina mai frumos cu atat va lasa o amprenta mai deosebita in sufletul tau.A noastra s’a terminat simbolic acum putin timp,cand m’ai strans atat de tare in brate incat am simtit ca ma sufoc.Dar voiam sa ma sufoc si puteam sa ma sufoc cu tine mult timp. Si pentru simplul fapt ca s’a terminat asa si nu altfel m’am resemnat si am acceptat ideea.  Te parasesc… sufleteste,caci fizic am facut’o demult deja. Mi’am vindecat sufletul si suntem gata sa zambim altui suflet. Stiu ca si tu te pregatesti sa o faci. Stiu ca undeva acolo si tu astepti trenul tau. Trebuie sa plec. Bagajul meu emotional e mult prea incarcat ca sa mai pot ramane vreo clipa aici pentru tine. Stiu ca am promis ca voi mai fi aici inca mult timp si stiu si ca mi’ai promis si ca nu ma vei lasa sa te uit. Ei bine, sa nu o faci niciodata! Altfel, o sa uit ca tu ai fost, dupa nenumarate sondaje de opinie, cel mai meserias gagic al meu. O sa uit ca trebuie sa iti multumesc pentru ca ai fost singurul care ai reusit sa imi topesti inima fara vointa mea; in felul tau , mai lent dar mai sigur. O sa uit ca trebuie sa iti multumesc ca ai incercat sa faci din mine un om mai bun, ai incercat sa ma vindeci de urate obiceiuri dar in acelasi timp m’ai obisnuit cu prezenta ta in viata mea, sa iti multumesc pentru ca, fie ca ai vrut sau nu mi’ai aratat ca pot fi puternica,foarte puternica. Iti multumesc pentru contributia pe care ai avut’o in reconstructia increderii de sine, o incredere pierduta acum multe relatii in urma…Iti multumesc pentru ca ai reusit sa te ridici la nivelul pretentiilor mult prea ridicate ale prietenelor mele . Iti multumesc ca mi’ai oferit o relatie bazata pe incredere,nu prea am avut parte de asa ceva…Iti multumesc ca mi’ai aratat ca iubirea se masoara in momente , dar ca uneori exista sentimente mai puternice decat ea; ca nu e invincibila, nu azi. Iti multumesc pentru fiecare zambet si pentru fiecare imbratisare puternica. Iti multumesc chiar si pentru scenele alea isterice de gelozie, mi’au aratat ce si cat am insemnat pentru tine. Iti multumesc ca esti special,al naibii de special. Nu ma lasa sa uit vreodata de toate astea. Cu siguranta o particica din sufletul meu va fi mereu a ta .