The past is a nice place to visit , but certainly not a good place to stay.Trecutul- nu degeaba se numește așa, nu-și are locul în prezent. Nu e rostul lui să te umple de regrete de fiecare dată când îl privești în față, ci să te învețe lecții pe care să le aplici în viitor. Să-ți arate unde și de ce ai greșit. Să te ajute să nu mai repeți aceleași greșeli sau să nu mai iei aceleași decizii. Vezi tu, trecutul e ca un bătrân înțelept, la care te poți întoarce întotdeauna pentru un sfat- îl vei găsi mereu în același loc, cu aceleași povețe și îmbogățit cu aceleași experiențe. E totuși posibil să încerce să îți invadeze prezentul, să insiste să revină prin intermediul anumitor persoane sau întâmplări. Atunci retrăiești. Atunci te răscolește și trezește în tine sentimente sau emoții pe care ți-ai dorit la un anumit moment să le îngropi . Atunci alegi dacă merită sau nu să te întorci.
Trecutul îmi bate la ușă. Reîntoarcerea acasă a devenit, într-un mod foarte ciudat, o reîntoarcere în trecut. Și aș prefera să fug, dar din moment ce mă urmărește înseamnă că am lăsat portițe deschise. O să le închid. Părerea mea despre trecut e definitivată. Am ales să nu mă întorc, oricât de mult mi-ar cere oricare persoană din trecut să o fac.. cu un motiv au ajuns acolo. Trecutul e un bun sfătuitor, dar dacă te lași în mâinile lui, ar putea foarte ușor să ajungă să te înghită cu totul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu